luni, 29 iunie 2015

23. Flacarile geloziei 08.12.2014

     Simt. Simt ceva insfarsit. Simt durere, gelozie, flacari, foc, fum. Simt ca ard. Imi arde inima si nu am cum sa o sting. Nici cuvintele nu mai ajuta. De ce ea vorbeste asa de mult de el? De ce ma doare cand se intampla asta? De ce simt ca pierd o parte din mine? Inima imi bate de 10 ori mai tare ca de obicei. Ma doare. Vrea sa imi iasa din piept si sa fuga de nebuna, sa scape de flacari si sa mearga direct la el, dar creierul o opreste. O opreste din a face o mare prostie. A prins-o. Creierul a prins inima intre 4 pereti facuti din bare de metal puse pe verticala. Ii duc lipsa si ma doare. Nu vreau sa il pierd dar nu stiu ce se intampla.
     Nu ii mai spune numele. Te rog! Ma doare. Nu mai vorbi de el. El e al meu. Sau am fost doar un pion? Sau poate... Poate i-am fost ca regina pentru care lupta sa o recupereze.
     Nu vreau sa aud de el dar parca totusi vreau. Nu vreau sa il pierd. Simt ca se rupe o parte din mine. Iar simt durerea apasatoare si constanta. Imi e dor sa ma opreasca dintr-o data, sa ma prinda de fata sau de umeri si sa imi spuna ca ma iubeste. Daca o sa faca asa cu ea? Nu vreau sa aud vocea lui spunand numele ei. Il vreau doar pentru mine.
     O iubesc si pe ea dar nu vreau sa fie cu el. Nu vreau sa se atinga de el. Nu vreau ca el sa fie al ei. NU! O iubesc dar pana aici. El e al meu. Nu e corect. E al meu si numai al meu. Sau a fost degeaba tot pana acum?
     Nu vreau ca mainile ei sa umble prin parul lui. Eu faceam asta. Nu vreau sa fiu inlocuita de ea... Sau de oricine altcineva. Nu as suporta ideea ca el sa ii spuna ei sa ii faca masaj in palma sau sa il imbratiseze de noapte buna. 
     Nu pot sa accept faptul ca simt ceva insfarsit si e durere dupa dragoste. Nu stiu ce se intampla... si nici nu vreau sa stiu, cel putin nu acum.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu